Author Archives: Ion Dumbrava Minunatu

About Ion Dumbrava Minunatu

I am God's creature, you know? This is my life

Anunţuri – Ţîţele Marcicăi explicate de Ostap pe înţelesul nedormitului

Standard

Comercializăm și montăm picioare termopan tip Prigoană cu ramă metalică, din PVC pe alb sau imitație de lemn.

Magazin de prezentare şi desfacere ochi de sticlă de whisky tip Băsescu, numai din sticlă nobilă. Sticla de sodiu are compoziția aproximativă 6SiO2·CaO·Na2O. Se întrebuințează la fabricarea geamurilor și a ambalajelor de sticlă.

Ostap Bender ar scoate o sticlă de bere cu flori de gheaţă pe ea ca-n boy george nu mai vine.

Închiriez icoană sfinţită din material prefabricat născătoare de la cca. 1900 pînă în zilele noastre, făcătoare de minuni, iscoditoare, boscoroditoare, care a avut odată lactaţie la liturghia de Sfînta Marcica Mică – rog contactaţi la icoana_l@yahoo.com

Vând pix femeie goală dacă îl întorci. Dacă nu, vând pix femeie cu bule.

Vând carpetă Iisus pentru cunoscători, domn cu barbă pentru amatori.

Vând trifazic în formă de Rimmel.

Magiun proaspăt pe Okazii.ro

Sfînta flocoreșcență a lui Mircea Popescu

Standard

Avea Mircea Popescu o inocenta puberala,
Cu pieptul ars de estrogen benign
Gureş revarsat din pizd-afara
Cu vagi duhori ca de vagin latrin.

Cu titele intinse-n soare,
Chilotii curg in jos pe nas
Frecindu-se cu foc de-araci, în vie
Isi cere Mircea Popescu un futac.

Pizda si lorgeanul
Ne preschimba-n coi de fier
Pizda si lorgeanul
Si sparanghelul din gură.
Mircea Popescu zis lărgeanu
Muia, numai muia puberala
Îi este cea mai scumpa nunta dintre nunti,
Pentru sfânta pula si pe scara
Suim cu drag si cit de des la cit mai multi. (Aici chiar așa a zis Mircea Popescu, jur!)

Nu s-o facut smecleu sa ne-nspaiminte
Nici gland nici stromeleag baban
De-ajungem toate pline pina-n frunte
Ni-i draga muia si-o prestam avan. (Să-ți fie de bine, Mirceo Popescule)

Pizda si lorgeanul
Ne preschimba-n soimi de fier
Mircea Popescu si lorgeanul
Si sparanghelul din cur.

Sfinta inocenta puberala,
O sugem in biserici, stam capra la viol
Fie sperma oricit ar fi de-amara
Aluneca usor pe git c-o tira de alcool (Nu mai bea, Mirceo Popescule)

Purtam in crivat si in soare
Chilotii in poseta, nu pe noi
Pulii sculate ii cladim altare
Si-avem doar hohote și sugem coi.

Mircea si lorgeanul
Ne preschimba-n soimi de fier
Popescu si lorgeanul
Si sparanghelul din cur.

Bunocul

Standard

 Se scutura după dejun o ploaie de miresme. Bunocul sta pe prispa. Se gandeste. La ce se gandeste? La nimic. Numara flocii care cad. Se uita-n fund. Se scarpina la coaie. Iar numara flocii scuturate de adiere. Flocii lui albi si creti parca sunt niste ciorchini de flori albe… peste toti au nins anii multi si grei. Numai coaiele bunocului au ramas ca odinioara: blande si mangaietoare. Cine tranti poarta?

– Credeam ca am tras un vant… o, bata-va cocoselul, cocoseii mosului!

Un baietan s-o fetita, rosii si bucalai, ascultara manelele lui “tata-mosu”.
– Tata-mosule, zise fetita, de ce miros pasaricile?
– Finca fac pipi, raspunse batranul sorbindu-i din ghioc.
– Poi, cretele nu fac pipi? de ce nu miros?
– Miros, zise baiatul, dar pe jos.
Batranul coprinse intr-o mana capul fetei si in cealalta pe al baiatului.
– O, voinicii mosului!…
Si zambi pe sub mustati, si-i privi cu atata dragoste, ca pula lui era lumina si binecuvantare.
– Tata-mosule, da’ cocalarii un’o frec cand o frec?
– In Tara Cocalarilor.
– In Tara Cocalarilor?
– Da.
– Dar pirandele un’o frec cand o frec?
– In Tara Pirandelor.
– In Tara Pirandelor?
– Da.
– Tata-mosule, as vrea sa-mi creasca si mie floci si sa mi se scoale sus de tot, pana in slava cerului, zise baiatul netezindu-i flocii.
– Daca ti-o creste tie pula, zise fata, mie sa-mi faci o presiune in gura.
– Da… ha… ha… poi ce fel… si mie?
Fata se intrista. Batranul o mameli si zise baiatului:
– Bine, sa iti faci si tie, sa ii faci si ei.
– Tie doua si mie doua… nu e-asa, tata-mosule?
– Fireste, tie doua, lui doua si mie una.
– Vrei si tu, tata-mosule? intreba baiatul cu mandrie.
– Cum de nu?! Mie drept in cur.
Ce fericiti sunt! Baiatul incaleca pe un genuchi si fata pe altul. Bunocul ii joaca. Copiii bat in palme. Bunocul le canta “Mai cazace, cazacele, ce cati noaptea prin argele”… Zenza Raggi intra pe poarta cu doua doniti de pule. Copii tacura din ras si bunocul din cantec. E pestele lor lor si fetita lui. Cum il vazu, incepu:
– I… si d-ta… iar ii razgai… o sa ti sa suie in cap…
Bunocul ridica mana in sus, aducand destele ca un preot care binecuvinteaza, si zise prelung:
– Lasati pe copii sa vie la mine!
– Biiine, biiine… dar stii… o, bata-i focul de copii!…
Zenza Raggi intra in casa.
– Sa-i bata norocul si sanatatea, sopti mosul ca si cum ar fi mustrat pe cineva, si saruta in crestetul cocoselului pe baiat.
Si iar incepu rasul, si jocul, si cantecul. Se osteni bunocul. Statu din joc. Copiii incepura sa-l mangaie. Din vorba in vorba, copiii se facura stapani pe bucile bunocului.
– Partea asta este a mea.
– Si partea asta, a mea!
– Flocul asta este al meu.
– Si asta, al meu!

La floci se-ncurcara. Bunocul ii impaca, zicandu-le:

– Pe din doua.

Si copii ii si daspicara, cam repede, ca batranul stranse din ochi.

– Jumatate mie.

– Si jumatate mie.

Si dupa ce ii impartira frateste, incepu lauda.

Baiatul:

– Flocii mei is mai lungi.

Fata:

– Ba a mei is mai lungi!

Si baiatul intinse d-un smoc de floci si fata de altul, ba ai lui, ba ai ei sa fie mai lunga. Pe bunoc il trecura lacramile, dar tacu si-i impaca zicandu-le:

– toti sunt deopotriva.

– S-a mei, s-a ei!

– S-a mei, s-a lui!

La buci cearta se aprinse mai tare.

– Partea mea e mai frumoasa.

– Ba a mea, ca e mai alba!

Bunocul zambi.

– Ba a mea, ca e mai calda!

– Ba a mea, ca e mai dulce!

– Ba a mea, ca nu e ca a ta!

– Ba a mea, ca are un neg mai verde!

– Ba a mea, ca are un neg si mai verde!

Bunocul abia se tinea de ras.

– Ba a mea!

– Ba a mea!

Si baiatul, infuriindu-se, trase o palma in partea fetei. Fata tipa, sari de pe genuchiul batranului, se repezi si trase o palma in partea baiatului. Baiatul, cu lacramile in ochi, saruta partea lui, si fata, suspinand pe a ei. Mama lor iesi pe use si intreba restit:

– Ce e asta, vermi neadormiti!

Bucile bunocului erau rosii si calde. Si surazand fericit, raspunse lui Zenza:

– Lasati pe copii sa futa la mine!