Gheorghe Turda a fost colaborator al securităţii

Standard

O ştire apărută pe Hotnews este pe punctul de a zgudui lumea cîntului şi jocului popular. Cîntăreţul Gheorghe Turda a fost colaborator al fostei securităţi. Iubitorii de folclor se află într-un moment de grea cumpănă. “E cutremurător să afli, după atîţia ani, că tinerii furioşi ai Săpînţei se întîlneau în marea sală a Căminului Cultural din localitate atît pentru a asculta, cît şi pentru a fi ascultaţi”, ne mărturiseşte Zsuzanna X, astăzi nonagenară. “Oare cîte din țîpuriturile noastre au fost notate minuțios pe hîrtie, zi de zi, ceas de ceas, de către acest individ odios?”

“Am simțit încă de pe atunci ceva în neregulă cu Turda”, adaugă Ivan, fost membru al cenaclului literar care activa în anii 70-80 în cîrciuma din sat. “Ghiță, căci așa îi spuneam, părea a avea o anumită reticență față de disidenţa noastră, pe care o manifestam adesea consumînd cantităţi impresionante de horincă, if you know what I mean. Odată ne-a cîntat chiar “Da di ce beu eu cîte-un pic”, într-o contradicție flagrantă cu ceilalți membri ai cenaclului.

“Ioooi, nia, am crezut ni c-aţ vinit cu potera după macara”, ne destăinuie V.Ţ., un localnic altminteri discret, unul dintre ultimii meșteri anonimi, făuritori ai celebrelor porți maramureșene, pe care l-am suprins în timp ce sculpta o poartă caterpillar cu lamă, cupă şi şenile. “Gheorghe aista ni-o făcut di ruşîni tătă comuna! Amu’ să nu-mi daț numile la ziar, că io vreu să rămîn un artist anonim, nu ca porcu’ cela de Stan Ioan Pătraș, care numa’ celebritate o vrut ş-o avut tătă viaţa lui.”

Acestea sînt singurele mărturii pe care am reuşit să le obţinem de la cîțiva localnici. Ceilalți, vizibil intimidați de curiozitatea noastră, ne-au evitat înecîndu-şi tăcerea în birtul comunal și în pădurile învecinate. Gheorghe Turda pare să fi rămas şi astăzi un personaj influent şi temut, deoarece nici Marioara Murărescu nu a putut fi contactată pînă la această oră.

12 responses »

  1. Eh, cutremurator ce sa zic. E si asta un ipocrit si-un pupincurist ca multi altii. Pastratorii traditiilor my ass (scuzati, de obicei vorbesc frumos :D)

  2. Mno bine, amu’ şi tu… Doară să vide’ şi di pă Lună că-i domn, nu-i ţăran ca iştilalţ, după cum i-era nuştiucum să horească pă ţărăneşte; făce’ numa’ ca cela’, cum Fene-i zice, tro-lo-lo. 🙂

  3. Prin Decretul-Lege nr. 3 din 4 ianuarie 1990, când încă nu fusese ales preşedinte, Ion Iliescu a amnistiat toate infracţiunile săvârşite care se încadrau la mai puţin de 3 ani pedeapsă. Astfel au scăpat de puşcărie toţi cei care au bătut revoluţionarii arestaţi.

    Ion Iliescu a graţiat şi pe membrii C.P.Ex. al C.C. al P.C.R. care fuseseră condamnaţi pentru că au aprobat, în şedinţa din 17 decembrie 1989, reprimarea revolutiei romane din 1989.

    De asemeni a graţiat ofiţerii condamnaţi pentru deschiderea focului în zona Calea Lipovei din Timisoara şi a protestat la condamnarea generalilor Victor Atanasie Stanculescu si Mihai Chitac care fuseseră de asemeni găsiţi vinovaţi de reprimarea revoluţiei, dar fuseseră numiţi membri în primul guvern FSN de Iliescu.

Leave a reply to nedormitul Cancel reply